Zile respective fara sfarsit…


Poate ca va asteptati sa continui cu o noapte. Ei nu, am sa continui cu cateva zile. De ce? Pentru ca am dormit si am dormit si din nou am dormit, asteptand sa se intample ceva. Nu! Nu sa intamplat nimic.

In dimineata asta m-am trezit pe la ora 6.00. Nu stiu de ce eram nervoasa pana la ultimul fir de par. Poate ca frustrarile ma coplesisera sau era doar ceva de moment. Oricum am pus mana pe o carte si am inceput sa citesc „The Screwtape letters” din nou. Nu stiu de ce, dar mereu mi-a placut cartea aceasta. Am asteptat sa treaca timpul si asa am citit pana la ora 8. M-am sculat din pat, mi-am facut rutina etc. Am fost sa o trezesc pe Alesia, dar spre surprinderea mea nu era in pat, defapt patul era asa cum l-a lasat cu o seara inainte. Acum, deja simteam cu temperamentul meu coleric o i-a razna din nou. Desi avea ea 20 de ani, nu o lasam sa isi faca de cap( sa fiu foarte dominanta?) Oricum… cam ciudat.

La orele pranzului am adormit din nou, cu speranta ca poate-poate voi visa din nou ceva. Spre nefericirea, dezamagirea si cum mai vreau eu sa ii spun nu s-a intampla nimic. Seara, am pus mana pe telefon, am sunat-o pe Melissa si am plecat la plimbare. Of! Saraca, mereu ma asculta. Nu e o zi in care eu sa nu imi vars frustrarile in fata ei si ea sa nu ma asculte la nesfarsit, doar dand din cap si facandu-mi semne cand sunt gresita – uneori as vrea sa nu mai fie asa, sa se schimbe si sa imi faca reprosuri precum mama imi facea sau Max. Stand sa ma gandesc, Max nu imi facea reprosuri pentru ca greseam, el imi facea reprosuri pentru ca ii facea placere, dar asa era el si nu puteam sa il schimb. Alte femei poate ar fi suferit din aceasta pricina foarte urata, dar eu am tacut si m-am „conformat” standardelor si principilor lui, dar nu uitam sa imi spun si eu punctul de vedere. Oricum ar fi fost, Melissa ma asculta si imi era cu adevarat o confidenta. Pe langa ca imi placea sa imi spuna despre ciorba ei de burta, imi placea sa o vad cum statea cu fata ei plina de machiaje, creme si alte cele si cu acea alunita desupra buzei superioare si imi zambea.

Zilele trecute au fost un adevarat infern pentru mine o femeie de aprope 62 de ani. Defapt nici nu ma cred, cum am mai spus de 60 si nu stiu cati ani am eu. Imi place sa ma cred de 14 ani, exceptand reumatismul si placa depusa pe inima. Da’ mi-ar mai placea sa mai gasesc pe cineva ca el, sa stea cu mine in pat si sa nu trebuiasca sa dorm pe vechea si galbena canapea, plina de nachos – cum ar fi cineva perfect? Sau nu? Deciiii…de ce au fost aceste zile un infern. Pentru ca nu am mai simtit nimic special, nu am mai visat (nu cred ca se pune la categoria vise niste gaini care le-am vauzt in timpul noptii?) sau nu am mai vazut ceva cu totul ciudat pe aici prin zona, ah exceptand „casa bantuita” de vis-a-vi. Dar ma intreb de ce nu s-a intamplat nimic. Poate pentru ca imi dor si doresc prea mult sa se intample din nou. Sau nervii imi prabusesc lumea mea sub-spatiala din interiorul mintii mele? Oricum ar fi… imi e dor de Alesia la 5 ani! Apropo de Alesia…

Draga de ea! Si-a amintit de aniversarea mea…eu uitasem si mi-a cumparat o canapea noua! Asta a facut ea toata ziua. De acum, nu o sa trebuiasca sa simt mirosul de nachos. In schimb i-am pregatit o friptura si faimoasa cirba de burta a Melissei…Cum poti sa uiti cand e  propria ta zi de nastere. Eu am uitat. Si in zilele astea am uitat cam des. Varsta:62 de ani…

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;Zile respective fara sfarsit…&8221;

  1. Esti foarte creativa si ai imaginatie( la o lecturare atenta se disting pragmatismul si ironia specifice zilelor noastre). Sunt curioasa daca intentionezi sa realizezi un roman si in caz afirmativ ce demersuri faci pt a te perfectiona?

  2. Multumesc foarte mult. :) incerc sa evit ironia si pragmatismul. cred ca de aceea imi place sa scriu. da…intentionez sa scriu un roman, dar am hotarat mai intai sa incep la lucrurile mici: lecturi pe capitole, nuvele. Am o mica culegere de scrisori imaginate de mine, trimise de un soldat catre o domnisoara. E mai mult drama/romantic. Cred ca il voi intitula „Ich schreibe dir heimlich viel ich liebe dich…” Sincer tind spre a ma perfectiona. Invat de la altii mult mai maturi decat mine si care stiu ca au o anumita experienta in asa ceva. Mi-am propus ca in vacanta aceasta de vara sa citesc minimum 10-15 carti. Desi mi se pare putin, vreau sa ating acest tel. Nu poti scrie fara cuvinte si cuvintele le inveti de la cei mai buni ;) Citesc si imi place C.s. Lewis, Dickens, Malot, J. Verne… sunt multi. Dar inspiratia mea tot Lewis ramane! :D Visatoarea de vise e prima mea lucrare de o anvergura mult mai mare. pana acum scriam pe particele, inspiratii de moment. Am invat sa imi transpun imaginatia intr-o lucrare care este pe o durata mai lunga… sper sa ma ajute D-zeu sa pot face ceea ce imi place si ceea ce imi propun :)

  3. Este minunat faptul ca in afara de talent si pasiune, ai si constiinta faptului ca trebuie sa muncesti in permanenta pentru a atinge succesul adevarat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s