Laguna…


Dimineata, dar amurgul e aproape. Reflectia soarelui in apa albastra. Prea incolora petru ziua aceasta. Fredonez ”Laguna albastra!”, dar sunt prea departe de ea. Sunt intr-un vechi taram.

Totul e prea perfect. Iese din monotonie. Unde sunt lacrimi? Doar intr-o vesnica amutire. Intrebari fara raspuns. Sfarsituri si inceputuri…lungi, morbide miraje? Fals in jurul meu, nu gasesc ceea ce caut.

Sinceritatea e vechea mea prietena si parca stiu ca nu m-a parasit. ”Salut! Ce te aduce pe aici?” Vantul, oxigenul, aerul, apa, viata si rasuflarea! Pentrtu ca eu invat sa respir. Cad…incerc sa ma ridic. Ma sprijin si cad din nou. O frunza, inca un vis si uite o adiere, inca o speranta. Voi lasa dragostea, ma intorc de unde am  plecat. Ma intorc la inceput. Ma comport sfidator cu melancolia si voi incerca sa uit pierzania.

Unde sunt lagunele albastre? Undeva prea departe. O portita de scapare prin amurg si lunga zare. Cine va uita trecutul? Eu si viata mea si lutul. Zideste, cladeste, faureste ceva mai bun si nu da la o parte dulcele tutun.

Ia-ma de mana! Sa zburam impreuna! Sa plecam spre laguna…!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s